Estimata initial intre 50.000 si 90.000 de euro, pictura executata in ulei pe panza a apartinut initial colectionarului Iancu Kalinderu, o personalitate influenta a anilor 1840-1913, confident al regelui Carol I al Romaniei si administrator al domeniilor coroane. Tabloul a ajuns in posesia magistratului Lazar Munteanu (1869-1951), nepotul (din partea mamei) al colectionarului, un alt iubitor de arta si colectionar de renume al perioadei interbelice romanesti, in casa caruia a ramas pana recent.
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) este primul dintre fondatorii picturii romanesti moderne si operele sale au definit valorile spiritualitatii romanesti pentru generatiile tinere de pictori ai secolului al XX-lea. Artistul s-a remarcat de-a lungul carierei sale atat prin pictura murala si bisericeasca de la inceput cat si prin peisajele si portretele sale delicate. Stilul sau s-a modificat de-a lungul anilor, evoluand de la neoclasicismul primilor ani, unde predominau proportiile, simplitatea si armonia compozitiei la o abordare moderna, cu tenta de realism si culori calde.
“Tarancuta cu basma alba” este unul dintre multele tablouri realizate de Grigorescu in ultima perioada a sa, cand a revenit in tara si s-a dedicat cu preponderenta tematicii rustice, realizata intr-o infinita varietate de leit-motivuri, de la portrete de taranci, care cu boi pe drumuri de tara pana la peisaje cu specific romanesc. Reprodus in numeroase tratate de specialitate, tabloul “Tarancuta cu basma alba” este imaginea mai tanara a celebrei “Tiganci din Ghergani”,care se afla la Muzeul National de Arta al Romaniei.
Pictura poate fi inclusa in seria de portrete feminine drapate in alb, atat de caracteristice creatiei tarzii a lui Grigorescu, conform surselor Artmark. Modelul, ca si in alte picturi, a fost una din tigancusele tinere care i-au pozat pictorului, pasionat deja de caracteristicile trasaturilor feminine, coloritului pielii si expresiei faciale specifice lor. In „Tarancuta cu basma alba”, modelul este adus in planul intai si vazut frontal, ca si in alte tablouri cu tematica similara semnate Grigorescu. Artistul reliefeaza in mod delicat aspectele definitorii ale chipului modelului: forma si feminitatea sa, trasaturile regulate si expresia dragalasa a fetei, cu buzele groase si tuguiate, cu nasul carn si privirea intensa. Combinatia discreta de culori precum si stralucirea albului naframei reprezintă unul dintre cele mai reusite studii de lumină specifice picturilor lui Grigorescu, adaugand la valoarea uriasa a tabloului autenticitate si tusa inegalabila a celui care in vremea sa era cunoscut ca “Nicu Zugravul”.
Grigorescu ramane cel mai bine cotat pictor roman, continuand sa domine topul celor mai bine vanduti artisti romani, nu numai cu „Tarancuta cu basma alba”; pictorul a stabilit un alt record al celui mai valoros tablou al artei romanesti in decembrie 2016 cu opera sa “Tarancute de la fantana”, adjudecat la 320.000 euro.
